| 18 19 | Concluzii și recomandări pentru echilibrarea balanței comerciale a României În șase luni de analiză a categoriilor de produse pe care consumatorii le caută la raft, echipa Academiei de Studii Economice a ajuns la concluzia că o strategie națională coerentă poate duce la acoperirea aproape completă a deficitului comercial provocat de alimentele procesate, dar și de unele categorii de bunuri de consum (ex. cosmetice, detergenți etc). Carnea de porc Deficitul comercial: Recomandări: Carnea de porc contribuie cu un deficit de 830 milioane de euro la deficitul României. • Introducerea unor reglementări legislative care să limiteze creșterea porcilor în gospodării doar în scopul autoconsumului; • Adoptarea unor măsuri coercitive mult mai drastice pentru comercializarea porcilor în târguri; • Crearea unui raft separat cu eticheta Produs în România și implementarea unei scheme de calitate - labeling (reglementată național); • Absorbția de fonduri europene pentru infrastructură, pentru integrarea pe verticală și eficientizarea costurilor (mai ales în energie); • Crearea unui parteneriat privat-privat cu marii fermieri pentru micile gospodării care au 1-2 porci care să fie susținuți prin programe de sprijin – subvenții; integrarea fermierilor în marile lanțuri de aprovizionare ale marilor fermieri; • Linii speciale de creditare la IMM Invest pentru asigurarea capitalului de lucru în industrie. Carnea de pește Lapte și brânzeturi Măsura principală: Deficitul comercial: Recomandări: Recomandări: În ceea ce privește industria pisciculturii, cea mai importantă măsură poate fi acordarea de subvenții pe suprafață și capacitate dovedită de producție, sub forma unui ajutor de stat și subvenții naționale (pe modelul celor din Polonia, Cehia, Ungaria). Industria laptelui și a brânzeturilor are o contribuție negativă, de aproximativ 400 de milioane de euro, la deficitul comercial. • Îmbunătățirea procedurii de cadastrare a terenurilor prin vectorizare (simplificat pentru cadastru provizoriu) și creșterea fondurilor necesare; • Accesul la resurse (apă în mod special), deci realizarea unui sistem de irigații mai eficient; • Investiții în forarea de puțuri pentru stabilitate și acces constant la resurse de apă; • Înființarea unei cooperative care poate duce la volume mari de producție și viziune pe termen lung. • Sprijinirea unor investiții prin retehnologizare; • Reintroducerea proteinei în produsul finit; • Acoperirea deficitului de lapte prin creșterea efectivului de bovine cu aproximativ 150.000 de capete în ferme retehnologizate; • Uniformizarea sistemelor instituțiilor care centralizează și raportează date privind producția de lapte; • Finanţarea înfiinţării de fabrici de lapte praf; • Introducerea unui instrument financiar doar pentru industria procesatoare de produse lactate; • Eficientizarea managementului de acordare a subvenţiilor, creșterea valorii subvenţiei acordată pe cap de bovină, care să acopere nu doar partea de procesare sau de creștere, dar și partea logistică; • Încurajarea vânzării de către micii producători ai produselor direct către unităţile de retail; • Îmbunătățirea colaborării între procesator, fermier și retailer, dar și modernizarea capacităţilor de stocare sau realizarea unor investiţii în noi capacităţi, pentru atingerea eficienței energetice.
RkJQdWJsaXNoZXIy MTk3NjE0OQ==