Dinamica cifrei de afaceri în sectorul retail Evaluarea impactului economic și social al sectorului retail în România Ion Anghel (coordonator) Nicolae Istudor Tănase Stamule Adriana AnaMaria Davidescu Vasile Alecsandru Strat Mihaela Hrisanta Mosora Cristina Ștefania Curea Sorin Anagnoste
Sectorul comerțului cu amănuntul în magazine nespecializate (CAEN 4711) reprezintă o coloană vertebrală a economiei din România, având o contribuție substanțială atât în plan economic, cât și social. Centrat pe comerțul cu produse alimentare, băuturi și tutun, acest sector generează o rețea complexă de interdependențe cu domenii precum agricultura, logistica, energia și serviciile de depozitare, amplificând efectele sale asupra întregii economii naționale. Este unul din sectoarele cu cea mai importantă creștere din economie, cu un ritm de creștere medie anuală de +9,4% a cifrei de afaceri si de 10,4% a productivității muncii în intervalul 2008 - 2023 si deci cu un impact favorabil puternic asupra veniturilor și a contribuțiilor la bugetul de stat. Pe baza unei analize input-output de tip Leontief, se evidențiază un impact multiplicator semnificativ. Fiecare leu suplimentar generat în acest sector produce între 1,7 și 2,34 lei în economie, în funcție de tipul de multiplicator. De asemenea, fiecare leu investit generează peste 1,7 lei în venituri salariale și aproape 2 lei în valoare adăugată brută. Sectorul are o contribuție consistentă la formarea PIB, iar în 2023, a reprezentat 6,19% din produsul intern brut al României, în creștere cu 29% față de anul precedent – o dovadă clară a expansiunii sale și a efectului de antrenare economică. Impactul sectorului se extinde și asupra ocupării forței de muncă, susținând peste 680.000 de locuri de muncă, dintre care aproximativ o treime sunt directe, restul fiind indirecte și induse. Această capacitate de a susține ocuparea arată rolul sistemic al sectorului în echilibrul pieței muncii, mai ales în industriile adiacente, precum distribuția, transportul și producția de bunuri. Pe plan financiar, marjele de adaos comercial din anul 2023 sunt rezonabile, cu o medie de 18,6%, dar cu diferențe notabile între companiile mici (marjă comercială de 24,3%) și mari (marjă comercială de 17,2%). De asemenea, rata rentabilității operaționale se menține la un nivel normal (4%), indicând o stabilitate financiară generală. Nivelul de investiții este semnificativ, respectiv de 3,72 miliarde lei în 2023, majoritatea provenind de la companii mari. Aceste investiții acoperă o gamă largă de priorități, de la infrastructura logistică la digitalizarea operațiunilor. Sectorul analizat este un contribuitor important la bugetul de stat, în special prin TVA și contribuțiile sociale. Acesta a contribuit la bugetul de stat în anul 2023 un total de 8.109 milioane lei (fără a considera impozitele pe proprietate, taxe pe utilizarea bunurilor etc.), respectiv 3,2% din total TVA încasat de buget, 2,8% din impozitul pe profit etc. Evaluarea impactului economic și social al sectorului retail în România
Transformarea digitală și inovația sunt direcții centrale pentru investițiile din sector. Majoritatea companiilor din sector au derulat în ultimii ani proiecte de digitalizare, automatizare și lansare de noi servicii. Investițiile în cercetare-dezvoltare sunt încă moderate, dar reflectă o orientare clară către eficiență operațională, îmbunătățirea experienței clienților și integrarea tehnologiilor emergente precum AI și IoT. Un aspect distinctiv al sectorului este implicarea sa tot mai vizibilă în sfera responsabilității sociale și sustenabilității. Companiile alocă bugete dedicate pentru inițiative ESG, în special în educație, protecția mediului, sprijinul comunităților vulnerabile și economia circulară. Piața de investiții comunitare a atins 100 milioane de euro anual în 2024, cu aproximativ 20% din această sumă provenind din retail – un indiciu clar al implicării în dezvoltarea socială. Inițiative precum Timp pentru Bine, Start ONG sau Via Profi demonstrează angajamentul față de incluziune, educație și sprijin pentru categoriile defavorizate. Totuși, companiile din sector se confruntă cu provocări precum lipsa forței de muncă specializate și costurile ridicate de implementare a proiectelor ESG, ceea ce determină un interes crescut pentru investiții în capital uman și formare profesională. În ansamblu, sectorul retail (CAEN 4711) se află într-un proces de transformare profundă, trecând de la un model axat pe expansiune cantitativă la unul orientat spre calitate, sustenabilitate și eficiență. Integrarea tehnologiei cu impactul social și ecologic reflectă maturizarea acestui sector, care devine nu doar un contributor economic major, ci și un actor activ în construirea unei economii durabile și incluzive. Răspunsurile companiilor la chestionarul adresat atât companiilor din retail cât și din non-retail evidențiază un angajament puternic față de direcții strategice de investiții orientate spre transformare digitală, sustenabilitate și eficiență operațională. Acestea reflectă tendințele actuale din industrie și confirmă faptul că Marja de adaos comercial din sector în anul 2023 are un nivel mediu rezonabil de 18,6%, cu diferențe destul de importante între companiile mici (marjă comercială de 24,3%) și companiile mari (marjă comercială de 17,2%). Rata rentabilității exploatării din sector în anul 2023 are un nivel mediu normal de 4,0%, cu diferențe reduse între companiile mici (rentabilitate de 5,8%) și companiile mari (rentabilitate de 3,5%). Sectorul atrage investiții importante, anul 2023 aducând investiții totale de 3.725 milioane lei (78,5% asigurate de companiile cu cifra de afaceri peste 100 mil. lei), respectiv de 6,7% din totalul activelor înregistrate la 31.12.2022.
marile companii din retail nu mai privesc investițiile ca pe simple cheltuieli de capital, ci ca pe instrumente esențiale pentru modernizare, adaptare și creștere durabilă. În ceea ce privește investițiile în tehnologie și inovare, majoritatea companiilor au derulat în ultimii 3-5 ani proiecte care au vizat în principal digitalizarea proceselor, automatizarea operațiunilor și lansarea de noi produse sau servicii. Aproape toate companiile analizează în continuare oportunități în aceste direcții. Cele mai frecvente obiective urmărite au fost eficiența energetică, îmbunătățirea experienței clienților și extinderea portofoliului de produse. Intensitatea investițiilor în cercetare-dezvoltare este moderată, cele mai multe companii alocând între 1% și 3% din cifra de afaceri către astfel de inițiative, cu doar un singur caz care depășește pragul de 5%. Pentru următorii trei ani, direcțiile de investiție rămân consecvente: digitalizarea și transformarea digitală sunt prioritare pentru aproape toate companiile, urmate de sustenabilitate și adoptarea de tehnologii emergente, precum inteligența artificială și Internet of Things. Analiza evidențiază priorități investiționale clare în sectorul retail, concentrate pe digitalizare și sustenabilitate. Companiile își orientează eforturile către tehnologii emergente, automatizare și soluții digitale pentru eficientizarea operațiunilor, în paralel cu investiții consistente în inițiative ESG. Inovația digitală, în special prin dezvoltarea de platforme, aplicații mobile și parteneriate cu startup-uri tech (inclusiv AI), este principalul vector al transformării din retail. Dezvoltarea capitalului uman devine esențială pentru susținerea acestor transformări, în contextul provocărilor legate de lipsa personalului specializat. Direcțiile strategice converg către un model de afaceri mai eficient, responsabil și competitiv, în care tehnologia și impactul social/ecologic se completează reciproc pentru a susține creșterea sustenabilă pe termen lung. Sectorul Comerțului cu amănuntul în magazine nespecializate (CAEN 4711), dominat de marile lanțuri de retail alimentar, înregistrează progrese semnificative în integrarea principiilor ESG (Environmental, Social, Governance), contribuind activ la sustenabilitatea și reziliența economiei românești. Companiile din acest sector au adoptat strategii coerente pentru reducerea impactului de mediu, sprijinirea comunităților și guvernanța responsabilă, alocând bugete semnificative pentru proiecte cu impact social și ecologic. Analiza ESG a relevat direcții-cheie de acțiune precum educația, protecția mediului, sprijinul comunităților vulnerabile, investițiile în energie verde și economia circulară. Investițiile în eficiență operațională și logistică, deși nu sunt evidențiate explicit în toate răspunsurile, sunt vizibile prin proiectele de digitalizare și automatizare implementate: introducerea caselor de tip self-checkout, sistemele ERP și inițiativele de centralizare a datelor sunt exemple concrete care contribuie la reducerea costurilor și creșterea productivității. Aceste inițiative vin ca răspuns la nevoia de optimizare a proceselor interne într-un mediu tot mai competitiv.
În sfârșit, o provocare importantă identificată de mai multe companii este lipsa resurselor umane specializate pentru implementarea și gestionarea proiectelor ESG sau de inovare. Această constrângere este adesea menționată alături de costurile ridicate ca una dintre barierele majore în calea investițiilor. În acest context, dezvoltarea capitalului uman devine o zonă emergentă de investiție indirectă, prin programe de formare, incluziune și retenție a personalului. În ansamblu, investițiile raportate de companii confirmă o reorientare strategică a sectorului retail din România: de la creștere cantitativă spre transformare calitativă. Companiile analizează și implementează inițiative care integrează tehnologia, sustenabilitatea și eficiența într-un model de business adaptat provocărilor actuale și viitoare. Această document se bazează pe concluziile și informațiile din studiul „Analiza impactului socioeconomic al sectorului retail în România”, realizat de Academia de Studii Economice Bucuresti si finanțat de către PENNY| REWE România SRL. Datele au fost obținute din surse publice și analizate de către autori. Autorii își asumă întreaga responsabilitate pentru conținutul, opiniile și interpretările prezentate în această carte. Acestea nu reflectă neapărat punctul de vedere al finanțatorului sau al altor entități asociate cu studiul. Informațiile incluse au scop educativ și informativ și nu reprezintă recomandări profesionale sau juridice. Studiul complet poate fi parcurs aici sau la adresa: www.applied-research.ase.ro/evaluarea-impactului-economic-si-social-al-sectorului-retail-din-romania-2/
Testimoniale Sectorul comercializării produselor alimentare și nealimentare reprezintă un sector cu importanță sistemică, iar înțelegerea impactului economic și social al acestuia este importantă atât din prisma fundamentării strategiilor companiilor ce concurează în sector, cât și din prisma politicilor publice ce influențează comerțul cu amănuntul și mediul economico-social. Scopul acestui studiu este să ofere o imagine obiectivă asupra evoluției din perioada 20082023 a sectorului de comerț cu amănuntul în România, cât și influența asupra economiei și societății. Prof.univ.dr. Ion ANGHEL, FRICS, MAA Director Departament de Analiză și Evaluare Economică-Financiară ASE Bucureşti Consider că deschiderea mediului academic către studiul problemelor economice este esențială pentru crearea unui cerc virtuos care să pună laolaltă provocările competitorilor din economie cu expertiza și independența intelectuală a cercetătorilor din mediul academic și nevoia de informație de calitate pentru decidenții publici, astfel încât să fie asigurată o bază pentru decizii inteligente la nivel public și privat. În anul 2023, sectorul Comerțului cu amănuntul în magazine nespecializate cu vânzare predominantă de produse alimentare, băuturi și tutun (CAEN 4711) a generat un impact total de 6,19% din PIB, din care 1,19% contribuție directă, 2,15% contribuție indirectă și 2,86% Prof.univ.dr, Adriana AnaMaria Davidescu Departamentul de Statistică şi Econometrie, CSIE Head of Business Economics Data Science Lab contribuție indusă. Totodată, sectorul a susținut 682,37 mii locuri de muncă, dintre care 178,89 mii prin efecte directe, 220,62 mii prin efecte indirecte și 282,86 mii prin efecte induse. Aceste cifre evidențiază rolul central al sectorului 4711 în dinamica economică și socială a României, fiind un catalizator major pentru activitatea economică, ocuparea forței de muncă și consumul intern. Sectorul retail (cod CAEN 4711) nu este doar un actor economic important, ci un motor vital al economiei românești: fiecare leu cheltuit în retailul alimentar generează 2,34 lei în economie și susține peste 1.500 de locuri de muncă. Conf. Univ. Dr. Sorin Anagnoste Prodecan FABIZ-ASE
De două decenii, ne dedicăm satisfacerii nevoilor românilor printr-o strategie de dezvoltare eficientă, iar prioritatea noastră este ca românii să găsească în magazinele PENNY produsele dorite, fabricate în România, la prețuri accesibile. Astfel a luat naștere inițiativa 3RO, pe care am dezvoltat-o anual prin cercetări noi și colaborări strânse cu producătorii români, ajungând ca sortimentul 3RO să reprezinte 53% din cifra noastră de afaceri. Creșterea economiei prin Daniel Gross CEO PENNY România extinderea sortimentului de produse românești se poate realiza prin inițiative inteligente, care favorizează atât consumatorii, cât și producătorii locali, iar sectorul retail joacă un rol crucial în această ecuație. Studiul recent realizat împreună cu Academia de Studii Economice evidențiază impactul semnificativ al sectorului nostru asupra economiei românești și motivele pentru care sprijinul nostru în dezvoltarea producției locale aduce beneficii tuturor părților implicate. Vă invităm să citiți rezultatele studiului Evaluarea impactului economic și social al sectorului retail în România, deoarece reprezintă o resursă valoroasă pentru înțelegerea acestui sector complex și pentru a aprecia pe deplin contribuția sa la economia României. Fiecare proiect Irina Butnaru Head of Corporate Communications and Spokesperson PENNY România derulat împreună cu Academia de Studii Economice din București a relevat date și soluții benefice unei dezvoltări sănătoase la nivelul economiei românești, într-o perioadă în care buna colaborare între mediul academic, mediul de afaceri și autoritățile publice este esențială. Suntem mândri să lansăm noul studiu ca o invitație la colaborare și comunicare, transmisă către întreaga industrie de retail din România. Studiul recent realizat împreună cu Academia de Studii Economice subliniază impactul major pe care îl are sectorul nostru la nivelul economiei românești. Acest studiu este esențial pentru Daniel Costache Head of Buying Food PENNY România a înțelege rolul crucial pe care îl joacă industria de retail în dezvoltarea economică a țării, fiind în colaborare directă cu producătorii locali și cunoscând cel mai bine cererea consumatorilor per categorie de produs. Prin analiza detaliată a datelor, studiul evidențiază motivele pentru care implicarea noastră în susținerea producției locale aduce beneficii semnificative tuturor actorilor implicați - producători locali, clienții magazinelor noastre, autorități și populația României, în ansamblu.
RkJQdWJsaXNoZXIy MjUyMDg2Nw==