Studiu de caz: PENNY România, ediția 2025 Consolidarea producției naționale în sectoare agroalimentare strategice pentru reducerea deficitului comercial al României. Dezvoltat de:
Studiul „ Consolidarea producției naționale în sectoare agroalimentare strategice pentru reducerea deficitului comercial al României. Studiu de caz: PENNY România, Ediția 2025” a fost realizat de Academia de Studii Economice din București. Autori: Conf. Univ. Dr. Vlad Roșca Prof. Univ. Dr. Tănase Stamule Prof. Univ. Dr. Nicolae Istudor Conf. Univ. Dr. Sorin Anagnoste Conf. Univ. Dr. Mihai Dinu Conf. Univ. Dr. Vasile Alecsandru Strat Prof. Univ. Dr. Nicu Marcu Drd. Ec. Ioana-Alexandra Ciofu Acest material poate fi consultat în format digital pe site-ul: https://www.penny.ro/ PENNY România | Contact presă Irina Butnaru Head of Corporate Communications & Public Affairs, Spokesperson PENNY | REWE Romania i.butnaru@penny.ro, presa@penny.ro Realizat de: PENNY în parteneriat cu ASE Drd. Ec. Ruxandra Stanomir
Conținut. Mesaje introductive 2 Despre inițiativa 3RO și obiectivul studiului 6 Despre studiul „Consolidarea producției naționale în sectoare agroalimentare strategice pentru reducerea deficitului comercial al României” 7 Context economic actual 9 Situația pe industrii 11 Oportunități pentru reducerea deficitului și creșterea producției locale 21 Concluzii generale 23 Testimoniale 24
| 2 Mesaje introductive Credem în puterea producției locale și în capacitatea României de a-și valorifica resursele. Prin 3RO, construim un model care întărește economia națională și deschide drumul către un viitor în care munca oamenilor de aici rămâne o valoare pentru România. Daniel Gross CEO PENNY România D. Gross
3 | Nicolae Istudor Rector Academia de Studii Economice din București N. Istudor Consider că acest studiu reprezintă nu doar un exercițiu academic, ci și un semnal clar către mediul de afaceri și către decidenții publici. Rezultatele studiului arată, cu date și argumente solide, că România poate transforma avantajele sale competitive ale sectorului agroalimentar într-un câștig economic real, dacă își consolidează capacitățile de producție și își organizează inteligent lanțurile de valoare, de la fermă până la consumator. Parteneriatul cu PENNY | REWE România demonstrează că dialogul onest dintre universități și mediul de afaceri poate genera soluții aplicabile, nu doar analize teoretice. Din această colaborare se conturează limpede un principiu esențial: atunci când producția, procesarea și distribuția sunt realizate în țară, economia obține mai multă valoare adăugată, scade dependența de importuri, iar comunitățile locale devin mai puternice. Pentru mediul universitar, acest proiect este și o confirmare a rolului său formativ, începând cu pregătirea inițială a tinerilor fermieri până la programe dedicate profesioniștilor din sector. În acest sens, studiul nu se limitează la a semnala probleme, ci oferă soluții pentru eficientizarea activității în sectorul agroalimentar din România.
| 4 Studiul „Consolidarea producției naționale în sectoare agroalimentare strategice pentru reducerea deficitului comercial al României” pune degetul pe o rană adâncă, veche și, deopotrivă, paradoxală a economiei românești: un deficit comercial agravat și agravant, într-o țară cu un imens potențial agricol și agroalimentar. Problemele nu sunt noi, iar soluțiile nu sunt nerealizabile. Și, totuși... Conceptul 3RO al PENNY | REWE România a pornit la drum tocmai pentru a încuraja integrarea lanțului la nivel național, de la producție până pe masa consumatorului. După ani de bune practici dovedite a venit momentul ca 3RO să facă pasul de la idee comercială la mentalitate. Studiul de față și-a propus să identifice lipsurile care încă persistă și care contribuie la deficitul comercial al României și să înainteze soluții aplicabile pentru reducerea acestuia. Vlad Roșca Conf. Univ. Dr. Academia de Studii Economice din București V. Roșca Ca decan al Facultății de Administrarea Afacerilor cu predare în limbi străine (FABIZ), privesc acest studiu ca pe un exemplu relevant de colaborare între cercetarea economică aplicată și mediul de business, cu impact direct asupra economiei României. El arată că sectoarele agroalimentare strategice pot deveni un pilon real de competitivitate atunci când sunt gândite integrat, de la producție la consum, pe baza investițiilor pe termen lung și a unor parteneriate responsabile între companii și mediul universitar. Din perspectiva FABIZ, proiectul are o dimensiune importantă de guvernanță economică și politică publică: rezultatele lui pot orienta decidenții către politici coerente de sprijin pentru producția locală, infrastructură și capacități de procesare, astfel încât inițiative precum 3RO să nu rămână doar exemple izolate de bună practică. În egală măsură, studiul indică nevoia unui cadru de reglementare predictibil și a unor mecanisme de stimulare fiscală și financiară care să încurajeze integrarea lanțurilor de valoare în România și reducerea deficitului comercial prin măsuri pe termen lung. Tănase Stamule Decan Facultatea de Administrarea Afacerilor cu predare în limbi străine (FABIZ), Academia de Studii Economice din București T. Stamule
Studiul „Consolidarea producției naționale în sectoare agroalimentare strategice pentru reducerea deficitului comercial al României”, realizat de echipa noastră de la ASE cu sprijinul partenerului PENNY | REWE România, deschide calea către utilizarea unor mecanisme care să transforme inițiativele cu succes dovedit în proiecte cu impact semnificativ la nivel național. Abordarea științifică a subiectului, structurată sub forma unui studiu de caz, parcurge întregul proces — de la observare și măsurare, la analiză și propunerea de soluții — care să permită scalarea și implementarea inițiativei la nivelul întregului sector. Esențială atât pentru implementare și scalare, cât și, mai ales, pentru asigurarea inițiativei pe termen lung, este componenta educațională, care trebuie să se sprijine pe un sistem flexibil și să acopere un spectru larg: de la formarea duală și programele antreprenoriale și de educație financiară, până la programe de tip Executive Education, care să permită o abordare strategică, orientată către businessul real. Vasile Alecsandru Strat Decan Bucharest Business School, structură ASE specializată în programe de MBA V. A. Strat 3RO arată miza reală: retenția economică. Dacă producția, procesarea și ambalarea rămân în România, scazi importurile, reduci costul de transport și crești valoarea adăugată locală. Sorin Anagnoste Prodecan Facultatea de Administrarea Afacerilor cu predare în limbi străine (FABIZ), Academia de Studii Economice din București S. Anagnoste
| 6 Despre inițiativa 3RO și obiectivul studiului Ce este 3RO și cum susține producția locală Obiectivele proiectului și rezultatele de până acum Realizarea obiectivului 3RO presupune o colaborare strânsă, pe termen lung, între mediul de afaceri și autorități, cu scopul comun de a dezvolta producția locală, echilibra balanța comercială și a susține economia locale. În anul 2025, în portofoliul PENNY, ponderea produselor 3RO (cultivate, procesate și ambalate în România) a ajuns la 58%, iar 87% dintre furnizorii companiei sunt companii românești, înregistrate în România. Programul 3RO, lansat de PENNY în anul 2020 și comunicat intens din 2022, propune un model integrat prin care valoarea adăugată generată de producția alimentară să rămână în România – de la ingredientul principal, la procesare, ambalare și comercializare. Produsele provenite, procesate și ambalate în România înseamnă: economie circulară care să genereze mai multă valoare pentru țară; un cost mai mic pentru transport grație proximității; mai multă grijă pentru mediul înconjurător.
7 | Despre studiul „Consolidarea producției naționale în sectoare agroalimentare strategice pentru reducerea deficitului comercial al României” Acest studiu – aflat la a doua ediție – răspunde nevoii de a înțelege mai bine de ce România are un deficit comercial tot mai mare în sectorul agroalimentar și ce soluții există pentru a-l reduce. Prima ediție a studiului (2022), realizată tot în parteneriat PENNY și ASE, a analizat șapte industrii agroalimentare strategice. În trei ani, măsurile propuse și discuțiile cu industria au contribuit la reducerea deficitului comercial în două dintre sectoare: hrana pentru animale de companie și segmentul de săpunuri/detergenți. Studiul combină analize statistice realizate pe baza datelor publice ale Institutului Național de Statistică cu concluziile meselor rotunde derulate între 14–27 octombrie 2025 la Ministerul Finanțelor, alături de procesatori, companii din industrie și instituții publice. Scopul analizei este de a identifica direcții concrete pentru dezvoltarea producției locale și pentru consolidarea lanțurilor valorice interne, în linie cu obiectivele 3RO. Totuși, în cinci sectoare importante deficitul rămâne în creștere: Carne 1. 3. 4. Lactate 2. Dulciuri, snacks și patiserie Conserve
| 8
9 | România se confruntă cu un deficit comercial tot mai mare. Datele din iulie 2025 arată o creștere cu 10% față de anul precedent, ajungând la 34,7 miliarde euro, echivalentul a aproximativ 9,5% din PIB. Sectorul agroalimentar are un rol major în această evoluție, deoarece exportăm materii prime ieftine și importăm produse procesate, cu valoare adăugată mare. Context economic actual General • cererea mare pentru produse premium; • sezonalitatea ridicată a producției locale; • poziționarea încă limitată a brandurilo românești în segmente cu valoare adăugată. Aproximativ 80% din importurile alimentare provin din alte state UE, în special Germania, Ungaria, Polonia și Olanda, din motive precum: Sectoarele cu cele mai mari dezechilibre comerciale • carnea de porc; • brânzeturile și lactatele premium; • produse procesate precum cafea, ciocolată, patiserie; • conserve de legume și fructe.
| 10
11 | Situația pe industrii
| 12 • Deficitul a crescut de la 352 mil. euro în 2013 la 1,7 mld. euro în 2024; • Gradul de acoperire a importurilor prin exporturi a scăzut de la 50% la 30%; • Carnea de porc contribuie semnificativ la dezechilibrarea balanței, în contextul în care România este cel mai mare consumator al acestui tip de produs din Uniunea Europeană (aproximativ jumătate din consumul total de carne); • România produce doar 20% din necesarul intern de carne de porc; • Pesta porcină africană a accentuat dependența de importuri. Carne 353 342 387 706 801 857 -352 -459 -470 -2000 -1500 -1000 -500 0 500 1000 1500 2000 2500 2013 2014 2015 Milioane Euro 30.35% 2.31% 395 446 454 441 411 473 615 965 1 139 1 233 1 390 1 369 1 533 1 993 -570 -693 -779 -949 -958 -1 060 -1 378 2016 2017 2018 2019 2020 2021 2022 PRODUSE DIN CARNE EXPORTURI IMPORTURI DEFICIT 21.46% 21.53% 12.37% 21.85% 0.92% 10.65% 30.02% 18.95% 633 724 2 272 2 430 -1 639 -1 706 2023 2024 4.06% Modificare Deficit (an/an)
| 14 82 105 99 100 268 267 283 361 -186 -162 -185 -261 -1000 -500 0 500 1000 1500 2013 2014 2015 2016 Milioane Euro -13.11% 14.22% 41.35% 121 133 137 135 152 187 217 451 460 532 586 695 929 920 -329 -327 -394 -451 -543 -742 -703 2017 2018 2019 2020 2021 2022 2023 LACTATE EXPORTURI IMPORTURI DEFICIT 26.05% -0.69% 20.56% 14.35% 20.42% 36.68% -5.30% 246 1 042 703 -796 2024 13.14% • Exporturile sunt concentrate pe produse de bază, în timp ce importurile includ produse premium; • Din importuri este acoperită cererea pentru produse premium și diversificate (gourmet, welness, bio, lifestyle, brânzeturi maturate precum parmezan, brie sau gouda etc.). Produsele premium tind să atragă clienți urbani cu venituri mai ridicate, iar brandurile locale au un acces redus pe segmentul premium față de cele din import; • În 2024, importurile de lactate au depășit 1 miliard euro. Lactate
| 16 147 166 182 220 413 456 536 654 -266 -290 -354 -433 -1500 -1000 -500 0 500 1000 1500 2000 2013 2014 2015 2016 Milioane Euro 8.90% 22.11% 22.30% 7.01% 248 262 328 320 372 450 536 712 773 895 895 1 046 1 234 1 433 -463 -511 -567 -575 -674 -783 -898 2017 2018 2019 2020 2021 2022 2023 DULCIURI EXPORTURI IMPORTURI DEFICIT 10.19% 10.93% 1.49% 17.21% 16.26% 14.56% 638 1 628 898 -991 2024 10.39% • Deficitul comercial s-a triplat în 12 ani, ajungând la aproape 1 miliard euro; • Inflația și scăderea puterii reale de cumpărare determină clienții români să se orienteze către produsele „private label” și către ambalajele de format mai mic, pretabile consumului „on the go” sau ca „snacking”; • Materia primă locală și procesarea specializată sunt insuficiente. Competitivitatea procesatorilor și producătorilor locali față de marile branduri internaționale rămâne redusă și, astfel, adâncește deficitul comercial. Dulciuri, snacks, patiserie
27 29 33 39 47 46 135 162 194 233 245 274 -108 -133 -161 -195 -198 -227 -700 -600 -500 -400 -300 -200 -100 0 100 200 300 400 500 600 700 800 2013 2014 2015 2016 2017 2018 Milioane Euro CONSERVE EXPORTURI IMPORTURI 22.50% 21.68% 20.74% 1.78% 14.76% 47 57 73 97 104 111 312 326 356 441 524 591 -265 -269 -283 -344 -419 -480 2019 2020 2021 2022 2023 2024 DEFICIT 16.57% 1.33% 5.39% 21.36% 22.07% 14.51% | 18 • România rămâne una dintre cele mai dependente piețe din regiune de importurile de produse conservate; • Deficitul a crescut de la 108 mil. euro (2013) la 480 mil. euro (2024); • Producția este fragmentată și insuficientă pentru cererea internă; • Costurile mari de producție și lipsa tehnologiilor moderne limitează competitivitatea. Conserve
| 20
21 | 1 2 Carne Lactate • Investiții în ferme, logistică și tehnologii; • Politici fiscale clare și accesibile; • Formare profesională și inovație. • Modernizarea fermelor și creșterea capacității de procesare; • Cooperare între fermieri și procesatori; • Dezvoltarea unor produse noi și premium; • Sprijin fiscal și educație de specialitate. Oportunități pentru reducerea deficitului și creșterea producției locale
| 22 3 4 Dulciuri, snacks și patiserie Conserve, legume și fructe • Consolidarea lanțului valoric local; • Scheme fiscale care favorizează producția internă; • Educație managerială și de consum; • Investiții în cercetare și dezvoltare. • Standarde unitare și industrializare; • Politici integrate pentru lanțuri scurte; • Digitalizare și tehnologizare; • Sprijin pentru formare și cercetare.
23 | Concluzii. În contextul provocărilor majore cu care se confruntă sectorul agroalimentar din România (de la impactul pestei porcine africane și presiunea importurilor asupra producției locale, la dificultățile privind accesul la finanțare, forța de muncă, costurile crescute ale inputurilor sau lipsa de materie primă suficientă), pot fi luate câteva măsuri concrete și adaptate realității pieței: • Parteneriate între fermieri, companii și mediul academic; • Politici publice care sprijină lanțurile scurte și trasabilitatea materiei prime; • Adoptarea accelerată a tehnologiilor moderne; • Crearea unei mese consultative permanente între industrie și autorități; • Dezvoltarea unei platforme naționale de date agricole; • Educarea consumatorilor în favoarea produselor de sezon și provenite local.
| 24 Testimoniale „Reducerea deficitului comercial al României începe cu investiții reale în producția locală. Prin inițiativa TripluRO, PENNY demonstrează că un lanț scurt, transparent și sustenabil nu este doar un avantaj operațional, ci un angajament ferm față de economie, față de mediu și față de comunitățile în care trăim. Cu cât reușim să apropiem mai mult fermierul de consumator, cu atât creștem reziliența și echilibrul pieței românești.” Dan Crișan COO PENNY România „Reducerea deficitului comercial nu se poate face fără consolidarea producției locale și fără o colaborare consecventă cu furnizorii români. Prin TripluRO, avem ocazia să transformăm achizițiile într-un motor de dezvoltare: sprijinim producătorii să scaleze, să standardizeze și să aducă pe piață produse competitive. Fiecare astfel de parteneriat întărește lanțul agroalimentar românesc și aduce beneficii directe consumatorilor.” Daniel Costache Buying Director Food, PENNY România
25 | Testimoniale „Publicarea acestui studiu alături de Academia de Studii Economice reflectă convingerea noastră că problemele structurale, precum deficitul comercial, pot fi abordate eficient doar prin dialog informat și parteneriate solide. Inițiativa TripluRO și concluziile meselor rotunde arată că retailerii pot avea un rol activ în susținerea producției românești, atunci când există o viziune comună între mediul de afaceri, mediul academic și instituții publice.” Irina Butnaru Head of Corporate Communications & Public Affairs, Spokesperson, PENNY România „Consolidarea producției locale este strâns legată de respectarea standardelor de calitate și de dezvoltarea unor procese sigure și sustenabile pentru consumatori. În colaborare cu ASE, susținem un dialog bazat pe expertiză și rigoare, iar prin inițiativa TripluRO, PENNY sprijină producătorii români care pot răspunde acestor cerințe și pot avea un impact real asupra echilibrului comercial.” Oana Barna Head of Quality Management, PENNY România
| 26 Testimoniale „Dezvoltarea parteneriatelor pe termen lung cu producătorii români este esențială pentru creșterea competitivității produselor locale. Prin inițiativa TripluRO, PENNY creează un cadru clar de colaborare care oferă predictibilitate și vizibilitate pe raft, iar parteneriatul cu ASE contribuie la o înțelegere mai profundă a rolului produselor locale în susținerea producției naționale.” Claudia Nechita Team Leader Procurement Branded Food – Dry & Fresh, PENNY România „În achiziții, vedem clar potențialul producției românești de a contribui la reducerea deficitului comercial, atunci când există capacitate, predictibilitate și competitivitate. Parteneriatul cu Academia de Studii Economice ne oferă un cadru valoros de analiză economică, iar prin inițiativa PENNY TripluRO transformăm aceste principii în practici concrete de susținere a producției naționale.” Alexandru Păuleț Project Manager Buying, PENNY România
| 28
29 |
| 30 Acest material poate fi găsit și în format digital pe website-ul PENNY România:
31 | ingredientul principal din România procesate înRomânia ambalate înRomânia
| 32 Susținut de
RkJQdWJsaXNoZXIy MjUyMDg2Nw==